M-am convins iar.
multi exprimam iubirea in culori,zambete,batai puternice ale inimii,rasete,lacrimi de fericire,stropi de ploaie,curcubeu.si ne intindem la nesfarsit cu acel nemuritor "te iubesc.esti tot."; in timp ce durerea o poti exprima altfel..mult mai amanuntit,mai neagra,mai urata,mai puternica.Ne pierdem printre fraze si majuscule,declansand sentimentele negative sa iasa la suprafata.si nu mai avem mult pana ce rupem tastatura.ajungem sa nu mai fim stapani pe noi,uimiti de ceata provocata de siroaiele de lacrimi.si ne simtim mult mai filozofi cand vorbim de tristeti,dezamagiri,despartiri sau altele.mai multi suferim,decat sa ne fie bine.uitam ca fericirea e undeva, aproape..ne asteapta.evitam sa o intalnim.uneori de teama.de frica de final.uitam sa pretuim fiecare clipa.cand acea durere se face simtita,uitam usor tot binele de care am avut parte.ne axam doar pe sentimentele din acel moment,doar pe gandurile acelea murdare si ilogice.ne grabim sa dam click pe winamp si sa ascultam cea mai trista piesa posibila, existenta in pc,ca sa putem plange mai bine.ne inchidem in camera o zi,o saptamana,nu vrem sa stim nimic de nimeni..toti au murit.tu ai murit.tot ce a fost bun in tine, a murit si el.
ne amintim de clipele bune,o fractiune de secunda,dupa care brusc se sterge tot.si plangem iar.
te simti ranit,furat,jignit,murdar.poate chiar o bataie de joc.si parca ai vrea sa faci ceva sa fie la fel,asta in caz ca nu ai orgoliu mult prea mare (ca mine).dar te retine ceva.
Oamenii FERICITI uita sa mai scrie.profitand la maxim de fiecare particica din timp.si incearca sa se agate de cat mai mult timp si fericire..
Uitam de unde am plecat,uitam ca inainte de a fi fericiti,am fost niste tristi iresponsabili.uitam ca toate trec.
Inclusiv fericirea.
